Un ochi plange altul rade

Ma intreb ce inseamna cu adevarat rau, bun... bine, rau. Adevar. Se spune ca adevarul este la mijloc. La mijloc oare? In bataia pustii? Hm. Acolo sa fie ascuns? Chiar acolo? Sa ne arda God chiar atat de tare incat sa umblam pe sarma ca sa aflam? Ce e bine, bun pentru unii, e viceversa pentru altii. Deci? Deci, ce... cum? De cum incepi sa aflii mai multe despre viata, cu atat mai mult iti plang ochii? Poate ca da, poate ca nu. Cu cat afli si mai multe iti rad ambii? Poate ca da. Ce sens au toate? De ce unu si nu 2. De ce stanga si nu dreapta. De ce sus si nu jos. De fapt exista sus si jos? Stanga dar si dreapta? Minus, plus. Corect, incorect... pfff. Intrebari in noapte. Exista noapte? Intuneric? Minciuna, adevar... Pana unde e minciuna si de unde incepe adevarul, incorectitudinea si corectitudinea. Fata de ce, fata de cine? Unde este punctul de legatura, punctul de aur, exista asa ceva? Nu, da... Chiar facem noi ce vrem? Oare chiar avem liber albitru? Degeaba or ba, tiparul da cu pumnul in masa cum vrea el. Oare... chiar asa? Suntem invinsi de multe ori dar inca luptam, unii. De ce? Whatever...
4U. U know who. Da poate ca nu.